Companiile petroliere care extrag efectiv în prezent gaze naturale din perimetre offshore din Marea Neagră românească, Black Sea Oil&Gas și OMV Petrom, nu au notificat statul că ar fi încheiat contracte bilaterale noi de vânzare a acestor gaze după intrarea în vigoare, la finalul primăverii, a noii Legi offshore, care impune această obligație, astfel că acesta nu a avut pe ce să-și exercite dreptul de preempțiune la cumpărare prevăzut de actul normativ menționat, a transmis, la solicitarea Profit.ro, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) din subordinea Secretariatului General al Guvernului (SGG).
Asociația Română pentru Energie Eolienă (RWEA) solicită Camerei Deputaților respingerea modificărilor introduse prin proiectul de lege de aprobare a OUG 74/2020, aprobat de Senat în urmă cu două săptămâni, referitoare la posibilitatea semnării contractelor bilaterale în afara pieței centralizate.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a elaborat o nouă formă a unui proiect de ordin menit să elimine restricțiile la formarea liberă a prețurilor pe piața locală angro de energie, în conformitate cu legislația UE, adică cu Regulamentul (UE) 2019/943 după ce i s-a atras atenția că prima variantă a proiectului contravine legislației primare, respectiv Legii energiei nr. 123/2012.
Legislația românească va fi modificată pentru a se permite vânzarea în avans către furnizori, de către dezvoltatorii de proiecte de centrale de producție de energie, a electricității care urmează să fie produsă, în scopul facilitării obținerii de finanțare pentru implementarea respectivelor proiecte.
Potrivit raportului privind cauzele insolvenței Hidroelectrica, contractele dintre Hidroelectrica și cele două subsidiare românești ale Alpiq au generat prejudicii totale de peste 849 milioane lei pentru producătorul de energie hidro. În cererea sa de arbitraj, Alpiq AG acuza că, prin rezilierea contractelor respective, statul român, acționar majoritar al companiei, a încălcat Acordul cu privire la promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor semnat de România și Elveția.
Furnizorii români de energie electrică deplâng de mulți ani faptul că nu pot încheia contracte bilaterale pe termen lung de cumpărare de energie în avans de la dezvoltatorii de proiecte de producție de electricitate din cauza faptului că, potrivit reglementărilor în vigoare, acești dezvoltatori nu pot deveni participanți la piața de energie până la finalizarea și punerea în funcțiune a proiectelor lor.
Deputații au adoptat în unanimitate o modificare la Legea energiei care permite producătorilor controlați de stat care au prețuri competitive pe piață, Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz, să-i "subvenționeze" pe cei cu costuri mari, cum ar fi termocentralele din cadrul Complexurilor Oltenia și Hunedoara, prin încheierea de contracte bilaterale prin care să-și vândă energia produsă "la pachet".
Elvețienii au reclamat statul român la ICSID încă din noiembrie 2014 pentru rezilierea contractelor pe termen lung dintre Hidroelectrica și subsidiarele românești ale Alpiq. În iunie anul acesta, Alpiq a pierdut un proces similar intentat la Tribunalul București. Pe de altă parte, tot în iunie, Comisia Europeană a decis că Alpiq nu a beneficiat de ajutor de stat mascat prin contractele cu Hidroelectrica, așa cum reclamase Fondul Proprietatea.